Itinerar Biblic Ep.0578 PSALMII Cap. 45:6-47:9

Dragi prieteni, revenim astăzi la psalmul 45, acolo unde am întrerupt călătoria noastră de data trecută. Mai precis continuăm de la versetul 6.

În primele cinci versete ale acestui psalm am putut observa cât de plin de Dumnezeu era psalmistul, unul din fii lui Core.

El contempla frumuseţea Domnului Isus şi impresionat de ceea ce descoperise se întoarce spre cei din jur şi îi îndeamnă să treacă la acţiune. Le aduce aminte că ei sunt soldaţii Regelui. Ei sunt cei care trebuie să apere adevărul, blândeţea şi neprihănirea.

Dragi prieteni, ce îndemn, ce provocare pentru noi cei care ne spunem copii ai lui Dumnezeu.

Lumea în care trăim nu mai apreciază de mult aceste calităţi. Dar noi, noi trebuie să le afirmăm cu toată fiinţa noastră, trebuie să milităm pentru ele şi aceasta cu atât mai mult cu cât Domnul Isus le-a demonstrat prin viaţa Sa atunci când a fost printre noi.

De fapt, ele sunt trăsăturile regelui, şi cred că nu există satisfacţie mai mare pentru rege, pentru conducător, decât atunci când supuşi încearcă să-i urmeze exemplul bun. De fapt, eu oricum îl urmează, dar atunci când este vorba despre exemplele bune, este cu atât mai încurajator.

Din perspectivă profetică, psalmul prezintă ziua încoronării lui Mesia. O să observaţi că se vorbeşte destul de des de scaunul de domnie a lui Dumnezeu.

Dragi prieteni, aceasta este o perspectivă care pentru noi trebuie să aducă curaj şi entuziasm. Dar să revenim mai bine la textul psalmului.

Psalmul 45:6

v.6    Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al împărăţiei Tale este un toiag de dreptate.

Ideea care reiese din acest verset este aceea că Dumnezeu cârmuieşte cu dreptate, cu neprihănire. Cat de mult are nevoie lumea de un conducător neprihănit!.

Referitor la întoarcerea Lui pe pământ, Domnul Isus Cristos însuşi a spus: „Când va veni Fiul omului in slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale” (Matei 25/31).

Acela este şi momentul în care va fi instaurată pacea pe pământ. Până atunci, oricât de mult ne-o dorim, nu vom avea pace pe pămîntul acesta. De acest lucru are nevoie lumea.

O altă caracteristică a domniei lui Dumnezeu este aceea că El va domni veşnic. Privind în jurul nostru vedem cum se năruie împărăţie după împărăţie.

Ştiu că veţi spune că sunt ţări care par, mai degrabă să prospere şi nu să dea înapoi. Nu vă grăbiţi! Din punct de vedere moral, acele ţări sunt în declin. S-ar putea să nu fiţi de acord cu opinia mea, dar acesta a fost începutul declinului tuturor marilor imperii.

Încă o dată, Dumnezeu va domni veşnic.

Psalmul 45:7

v.7  Tu iubeşti neprihănirea, şi urăşti răutatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decît pe tovarăşii Tăi de slujbă.

Mesia, dragi ascultători,  este Unsul, in limba greaca este Cristos. Acesta nu este un nume, ci este un titlu oficial.

Când a venit prima data pe pământ, El a venit ca un profet – trimisul si mesajul lui Dumnezeu. Aceasta era o referire la trecut.

In zilele noastre El este Marele nostru Preot si sta la dreapta lui Dumnezeu, aceasta este lucrarea Lui prezenta.

A doua Lui venire va fi ca Rege, Mesia. Aceasta este pentru viitor.

„Dumnezeu l-a uns cu uleiul bucuriei”. Din păcate, noi avem tendinţa să ne gândim la El ca la un om al suferinţei. Cred ca El a fost cea mai bucuroasa (vesela) persoana de pe pământ pe timpul când El a locuit aici.

Dragi ascultători, acest psalm este un psalm mesianic şi se referă la Domnul nostru Isus Cristos care este pe deplin atestat prin citatul celor 2 versete din epistola către Evrei: „pe cînd Fiului I-a zis: „Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate; Tu ai iubit neprihănirea şi ai urît nelegiuirea: de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai presus de cit pe tovarăşii Tai” (Evrei 1:8-9).

Criticul care a încercat sa aplice acest psalm lui Solomon sau altui rege s-ar fi adresat lui Dumnezeu. Nu este posibil ca Solomon sau oricare alt rege sa I se adreseze lui Dumnezeu. Mă refer la modul în care o sugerează cuvintele psalmului.

Apoi, pe de altă parte, pentru că trebuie să privim la Sf. Scriptură în întregimea ei, primul capitol din epistola către Evrei, în întregimea lui îl prezintă pe Domnul Isus in slava Lui, fiind imaginea expresa a lui Dumnezeu, mai presus de îngeri si stând la dreapta lui Dumnezeu.

Este deci clar, cred că avem de a face cu un psalm profetic, unul mesianic.

Mergem mai departe: Psalmul 45:8

 

v.8  Smirna, aloia şi casia îţi umplu de miros plăcut toate veşmintele; în casele tale împărăteşti de fildeş te înveselesc instrumentele cu coarde.

Dragi prieteni, Domnul a venit pe pământ ca bucuria noastră sa fie deplina. Aceasta a fost pentru ca „bucuria care a fost pusa înaintea Lui” sa poată indura crucea. O, cum de nu ne bucuram noi ca si creştini!

Tribul lui Iuda, care înseamnă „lauda”, a condus mărşăluind copii lui Israel in pustiu; apoi ei s-au plâns, s-au nemulţumit, s-au destrăbălat in loc sa dea slava lui Dumnezeu. Acelaşi lucru se întâmpla cu bisericile din ziua de azi. Prietenul meu, creştinii ar trebui să-L laude pe Dumnezeu, nu sa se plângă.

De Crăciun obişnuim sa cântam cântarea: „Cu bucurie să cântăm, căci s-a născut Isus!”. Cuvintele acestea prezintă un adevăr deosebit de important şi  nu ar trebui sa fie aruncate la întâmplare in programul nostru de imnuri pentru Crăciun. Ele ar trebui să ne motiveze să ducem o viaţă cât mai frumoasă pentru a-l onora pe Dumnezeu.

Înaintând in acest frumos psalm, întâlnim o scena de Curte:

Psalmul 45:9

v.9  Printre prea iubitele tale sînt fete de împăraţi; împărăteasa, mireasa ta, stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir.

În Vechiul Testament Biserica nu este menţionată pe nume, dar cred ca se pot observa anumite figuri de stil. Cred ca majoritate mireselor in Vechiul Testament prezintă într-un anume fel imaginea lui Cristos si a miresei Lui, biserica. Exemple? Sunt destul de multe! Eva, Rebeca … Rut.

Dar cine este regina din acest verset? Cred ca biserica, deşi ea nu este identificata in mod special. În orice caz, Domnul Isus Cristos  îşi va ridica într-o bună zi mireasa la tronul Lui.

Psalmul 45:10

v.10  Ascultă, fiică, vezi şi pleacă-ţi urechea; uită pe poporul tău şi casa tatălui tău!

Iată un îndemn metaforic. Cred că el este potrivit bisericii. Noi trebuie să „uităm” lumea să o lăsam de o parte. Nu suntem scoşi din ea…. Noi am fost salvaţi din ea.

Aceasta este imaginea unei bărci care naufragiază pe marea învolburată. În orice clipă există pericolul ca ea să se izbească de stânci. În acele momente prioritatea este găsirea unui punct în care să se agaţe ancora pentru fi păstrată barca la distanţă.

Ei bine, dragii mei, noi suntem agăţaţi de Cristos. El este scăparea noastră în această lume. Psalmul 45:11

 

v.11  Şi atunci împăratul îţi va pofti frumuseţa. Şi fiindcă este Domnul tău, adu-i închinăciunile tale.

Biserica trebuie sa fie frumoasa. Tot păcatul va fi îndepărtat. Ce frumoasa perspectiva avem!

Psalmul 45:17

v.17  Din neam în neam îţi voi pomeni numele: de aceea în veci de veci te vor lăuda popoarele.

Acest verset vorbeşte despre domnia ce merge în eternitate. Aceasta  după ce Domnul a făcut nişte aranjamente, care includ nimicirea lui satan pentru un timp iar după aceea aruncarea lui in focul cel veşnic.

Dragii mei, acest psalm este un psalm al gloriei, iar când este pus intr-o perspectiva corecta are semnificaţii deosebite pentru noi cei din zilele acestea.

Tot o semnificaţie deosebită are pentru noi şi următorul psalm, psalmul 46. El vorbeşte despre scăparea credinciosului.

Dealtfel, următorii 3 psalmi formează un bucheţel al imaginilor profetice ale împărăţiei lui Dumnezeu care va veni pe pămînt. Psalmul 45 prezintă venirea Regelui pentru a-si instaura Împărăţia Lui aici pe pămînt, Împărăţia de o mie de ani. Următorii 3 psalmi ne prezintă imparatia.

Acest psalm este adresat „Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. De cântat pe alamot”. Cuvîntul alamot este folosit in Isaia 7:14 care spune: „De aceea Domnul Însuşi va da un semn: Iată fecioara va rămânea însărcinată, va naşte un fiu, şi-I va pune numele Emanuel”. In mod clar cuvîntul alamot înseamnă „cu fecioara” si in acest loc este vorba de glasul fecioarei.

Acest psalm este un psalm de eliberare si biruinţa cântat de copii lui Israel atunci cînd au trecut Marea Roşie. Ni s-a spus ca ei au cântat cântecul lui Moise, dar cine I-a condus? Nu cred ca Moise era un dirijor prea bun. Miriam, însă,  profeteasa, sora lui Moise si Aaron a luat un timpan in mina si i-a dirijat pe toţi in cântare. Femeile au ieşit cu ea cântând si dansând. In acelaşi timp Moise si poporul Israel cântau: „…Cîntaţi Domnului căci Si-a arătat slava; a năpustit în mare pe cal si pe călăreţ” (Exod 15:21). Deci cu acea ocazie Miriam, sora lui Moise a fost si dirijorul si solistul. A fost o sărbătoare a unei mari biruinţe.

Acum, când viitoarele rămăşiţe ale lui Israel vor fi eliberate de duşmani, prin venirea lui Cristos, ei vor sărbători o mare victorie.

Cred că este important sa vedem psalmul în adevărata lui poziţie. El se înscrie în această miniserie formată de psalmii 45,46, 47 si 48.

Psalmul 46 este un psalm minunat şi ar trebui probabil să fie interpretat de o soprană.  El nu este un cântec încărcat de melancolism ci, mai degrabă un refren dinamic, unde vedem suficienta lui Dumnezeu, siguranţa si supremaţia Lui. Iată cum sună cuvintele lui.

Psalmul 46:1-3

v.1  Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi.

v.2  De aceea nu ne temem, chiar dacă s’ar zgudui pămîntul, şi s’ar clătina munţii în inima mărilor.

v.3  Chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării, şi s’ar ridica pînă acolo de să se cutremure munţii. –

Ceea ce avem în faţă este o promisiune minunata. Ştiu însă că unii sunt mai sceptici şi vor întreba: „Dar cum ştii daca este adevărat?” Ei bine, este adevărat pentru ca Biblia spune aşa. Este mult mai mult decît o simpla teorie. Eu am încercat-o si am văzut ca este adevărata. Ni se spune: „Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul, ferice de omul care se încrede-n El” (Psalmul 34:8). Domnul Isus a spus: „Daca vrea cineva sa facă voia Lui, va ajunge sa cunoască daca învăţătura este de la Dumnezeu, sau daca Eu vorbesc de la Mine” (Ioan 7:17).

In timpuri dificile poţi conta pe Dumnezeu. Creştinii eşuează în a se încrede in El in timpuri dificile pentru ca ei nu cunosc plinătatea lui Dumnezeu. Avem nevoie de un Dumnezeu care nu ne dezamăgeşte iar domnul Dumnezeu este Acela. Un alt lucru demn de luat în considerare este acela că Dumnezeu este suficient pentru a fi cu noi in orice împrejurare. Aceasta înseamnă că El nu este limitat de nimic. Nu este limitat de timp, nu este limitat de spaţiu, nu este la discreţia circumstanţelor… El poate să intervină de fiecare dată.

„Chiar daca pământul s-ar sfârîma” – afirmă psalmistul. Ce-i drept sfărâmarea pămîntului ar fi o situaţie destul de grava zic eu dar nu suficient de gravă încât să-l împiedice pe Dumnezeu să intervină. Şi dacă pe el nu-l împiedică nimic să intervină, pe noi nu ar trebuie să ne împiedice nimic să credem în El.

Psalmul 46 era psalmul preferat de Martin Luther. Cînd a scris imnul marei reforme – „Dumnezeul nostru este o fortăreaţa puternică” – el probabil l-a avut in mintea lui. Dumnezeu este adăpostul şi tăria noastră, un ajutor potrivit pentru noi in nevoi. Dea-lungul veacurilor oamenii au descoperit acest adevăr.

            Mergem mai departe: Psalmul 46:4

 

v.4  Este un rîu, ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, sfîntul locaş al locuinţelor Celui Prea Înalt.

Unii exegeţi considera acest râu ca fiind simbolic. Eu cred ca râul este o realitate care vorbeşte despre oferta si reîmprospătarea Pe care Dumnezeu ne-o da zilnic si ca acel râu este de fapt Cuvîntul lui Dumnezeu. In psalmul 1 ni se spune ca omul binecuvîntat, asemănat cu un pom, este plantat lângă un izvor de apa care este Cuvîntul lui Dumnezeu. Scriptura menţionează de asemenea ca un râu se revarsă din Casa lui Dumnezeu (Ezechiel 47). In cartea Apocalipsei lui Ioan vedem: „…un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu…” (Apoc.22:1).

Psalmul 46:5-7

v.5  Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină; Dumnezeu o ajută în revărsatul zorilor.

v.6   Neamurile se frămîntă, împărăţiile se clatină, dar glasul Lui răsună, şi pămîntul se topeşte de groază.

v.7  Domnul oştirilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi. –

„Neamurile s-au înfuriat, împărăţiile au fost mutate”. Probabil că aceste cuvinte au avut o semnificaţie aparte atunci când Ierusalimul a fost cucerit de romani. Mă refer la ceea ce s-a întâmplat în anul 70 când romanii au cucerit şi devastat oraşul.

In orele acelea  groaznice, cînd duşmanul a pătruns, ca o inundaţie, „a strigat tare iar pămîntul s-a topit”. Rămăşiţa credincioasă care era eliberată Ii cânta lui  Dumnezeu: „Domnul tuturor domnilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov este adăpostul nostru”

Cred că era un imn al încurajării. Nu este şi pentru noi? Ar trebui.

Psalmul 46:8-9

v.8  Veniţi şi priviţi lucrările Domnului, pustiirile, pe cari le-a făcut El pe pămînt.

v.9  El a pus capăt războaielor pînă la marginea pămîntului; El a sfărîmat arcul, şi a rupt suliţa, a ars cu foc carăle de război. –

Mesia a venit pe pămînt cu judecata. El este Acela care opreşte războaiele, rupe arcul, taie suliţa si arde carele in foc.

Cred că aceasta imagine se potriveşte mai degrabă ca un tablou al ultimelor zile de pe pămînt, unde Acele care este „…piatra pe care ai văzut-o deslipindu-se din munte…” (pe care Nebucadnetar a avut-o in viziune lui – Daniel 2/45) va lupta anihilând nenorocirea de pe pămînt.

Scriptura ne spune ca după ce Bătălia de la Armaghedon va lua sfârşit, resturile din urma războiului si morţii vor fi împrăştiate peste tot. Acesta va fi un semn vizibil pentru toţi oamenii a ceea ce poate face Dumnezeu.

Proorocia despre pacea pe pamint este o realitate binecuvintata. Regele a venit si a înlăturat toata nedreptatea de pe pamint.

Psalmul 46:10-11

v.10  ,,Opriţi-vă, şi să ştiţi că Eu sînt Dumnezeu: Eu stăpînesc peste neamuri, Eu stăpînesc pe pămînt. –

v.11  Domnul oştirilor este cu noi. Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.

Iată un  bun îndemn. Prinşi în febra zilelor acestora oamenii uită de Dumnezeu. De aceea Domnul ne înseamnă să ne oprim. El vrea să ne oprim din alergarea noastră nebunească şi să recunoaştem că El este Dumnezeu.

Cunoscând acest binecuvîntat adevăr noi putem sa rămînem calmi in timp de necaz.

Noi trăim intr-o lume rea si învechita, o lume neputincioasa. In ziua de azi au loc schimbări enorme. În natura înconjurătoare au loc atâtea dereglări care ne afectează sănătatea, ritmul vieţii.

Poate că o să vă vină să zâmbiţi, dar să ştiţi că nimic nu este la voia întâmplării.

Când eram mai mic m-am plimbat prin pădurea din jurul casei şi am dat peste o colonie de furnici foarte mari faţă de tot ce văzusem eu până atunci. Mari era şi poverile pe care furnicile acestea le cărau într-un ne-ncetat dute-vino. Cum priveam fascinat mişcarea lor continuă, la un moment dat, am luat un beţişor cu intenţia de a verifica dacă furnicilor îl vor lua de acolo. În momentul în care beţişorul a apărut în faţa lor, furnicile au început să alerge într-un ritm frenetic. Deci, odată ce s-a schimbat ceva în mediul lor înconjurător el au început să reacţioneze.

Ei bine, senzaţia mea este că se întâmplă la fel cu noi oamenii. Pe măsură ce mediul se deteriorează şi ritmul vieţii noastre creşte, şi alergăm nebuneşte, flămânzi parcă după viaţă. Uităm însă ceea ce a spus Domnul Isus: (Matei 16:25) „ Pentrucă oricine va vrea să-şi scape viaţa o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va cîştiga.”

Cred că ar trebui să fim mult mai atenţi la aceste cuvinte.

Psalmul 47 acum. Acesta este al doilea din buchetul de psalmi profetici referitori la imparatia din o mie de ani, care este stabilita de Domnul Isus Cristos la a doua lui venire. Acesta este o continuare a laudei si închinării aduse lui Cristos care este Rege pe tot pămîntul.

Psalmul 47:1-2

v.1  Bateţi din palme, toate popoarele! Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie!

v.2  Căci Domnul, Cel Prea Înalt, este înfricoşat: El este Împărat mare peste tot pămîntul.

 

„Domnul cel Prea Înalt este înfricoşat; El este împărat mare peste tot pămîntul” –

vedeţi voi, dragi prieteni, Domnul Isus  Cristos domneşte peste tot pămîntul, El este lăudat şi înălţat.

Psalmul 47:3-4

v.3  El ne supune popoarele, El pune neamurile supt picioarele noastre.

v.4  El ne alege moştenirea, slava lui Iacov, pe care-l iubeşte. –

Nu uitaţi acestea sunt cuvinte profetice. El îşi au împlinirea undeva în viitorul pe care Dumnezeu îl controlează.

Psalmul 47:5-9

v.5  Dumnezeu Se suie în mijlocul strigătelor de biruinţă, Domnul înaintează în sunetul trîmbiţei.

v.6  Cîntaţi lui Dumnezeu, cîntaţi! Cîntaţi Împăratul nostru, cîntaţi!

v.7  Căci Dumnezeu este împărat peste tot pămîntul: cîntaţi o cîntare înţeleaptă!

v.8  Dumnezeu împărăţeşte peste neamuri, Dumnezeu şade pe scaunul Lui de domnie cel sfînt.

v.9  Domnitorii popoarelor se adună împreună cu poporul Dumnezeului lui Avraam; căci ale lui Dumnezeu sînt scuturile pămîntului: El este mai înalt şi mai pe sus de orice.

„Dumnezeu se suie în mijlocul strigătelor de biruinţă”. Faptul că El s-a suit înseamnă că El a avut o coborâre anterioară.

Lucrul acesta vă este cunoscut, sunt sigur. Domnul a venit pe pamânt acum 2000 de ani, s-a născut în Betleem, și-a terminat lucrarea de salvare a omenirii și s-a urcat la ceruri – cred că Psalmul 24 se referă la acest lucru. Dar în acest psalm se vorbeşte despre o altă urcare. Când Cristos va veni a doua oară pe pamânt, El își va întemeia Împărăția  și se va reîntoarce și în afara Ierusalimului. Cred că între Noul Ierusalim și acest pământ va exista o autostradă pe care te vei putea mişca înainte şi înapoi în libertate. Probabil Domnul va coborî și va urca la momentele stabilite în timpul miei de ani și își va arăta gloria sa peste pamânt.

Ce perspectivă glorioasă și minunată ne prezintă acest psalm.

Să nu ne descurajăm deci, dragi prieteni ci să continuăm să fim încrezători în Dumnezeul nostru care va reveni pentru a-I săi preaiubiţi!

 

Fiţi binecuvântaţi!09