Itinerar Biblic Ep.0252 – Evanghelia după Ioan cap. 18:36- 19: 16

 

Rezumat

  • Procesul lui Isus.

 

Dragi prieteni, suntem încă la capitolul 18 şi mai precis în timpul  procesului Domnului Isus.

După ce a fost prins în grădina Gheţimani, Domnul a fost dus la Marele Preot, de fapt, purtat între cei doi Ana şi Caiafa.

Abia după ce a fost formulată o acuzaţie care să poată fi prezentată oficialităţilor romane, Domnul Isus a fost adus înaintea lui Pilat.

Motivul pentru care acuzaţii erau duşi înaintea oficialităţilor romane, era acela că poporul evreu nu avea drepturi administrative şi politice.  Singuri, romanii aveau capacitatea de aplica pedepse.

Acesta este modul în care Domnul a ajuns înaintea lui Pilat, guvernatorul roman.

Acuzaţia pe care i-o aduceau Fariseii, Domnului Isus era aceea că se făcea pe sine Împăratului iudeilor. Deşi ei îl acuzau de blasfemie, o acuzaţie pe fond religios nu ar fi fost luată în seamă de oficialii romani. Aşa însă, liderii religioşi evrei sperau să-i determine pe romani să-l pedepsească pe Domnul. În cele din urmă era subminată guvernarea romană, potrivit unei astfel de acuzaţii.

Dar să vedem care este răspunsul  pe care Domnul Isus îl dă unei astfel de acuzaţii. Suntem deci la capitolul 18, versetul 36:

v.36  ,,Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta“, a răspuns Isus. ,,Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s’ar fi luptat ca să nu fiu dat în mînile Iudeilor; dar acum, Împărăţia Mea nu este de aici.“

“Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta.” Literal, enunţul sună astfel: “Împărăţia Mea este afară din lumea aceasta.” El nu spune că Împărăţia Sa nu va fi pe pământ cândva, când El va domni ca Rege al regilor şi Domn al domnilor, şi când “…pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele care-l acopăr” (Isaia 11:9). Dar Împărăţia Lui nu va fi din acest sistem lumesc. Nu va fi o structură de putere bazată pe tot felul de practici politice. Nu va lua fiinţă prin măsuri omeneşti. Isus nu va fi ales Împărat de susţinătorii vreunui partid sau de către Naţiunile Unite. Împărăţia Lui nu va fi clădită prin război, ură şi înverşunare.

Dar să privim puţin la acest guvernator roman.

Pilat era un politician viclean care îşi cumpărase slujba, fiind o marionetă a Romei. El îi ura pe iudei, dar se temea să-i jignească pentru că nu vroia să-şi piardă slujba. Dar Isus nu va veni în Împărăţia Sa în urma unor manevre politice. “Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat.” Isus nu Se împotrivea în nici un fel. Petru încercase să-L apere dar Isus i-a spus să-şi pună sabia la loc în teacă. Isus nu întemeiază Împărăţia Sa pornind de la prezentul sistem politic.

Dragi prieteni, nici biserica nu poate clădi Împărăţia Lui. Biblia ne învaţă foarte clar că, în vremea de faţă, Hristos Îşi adună un popor pentru Numele Lui (vezi Fapte 15:14). Aceştia formează ekklesia, cei chemaţi, biserica. Ei sunt chemaţi din lume, să trăiască în lume, dar fără să fie din lume. Va veni timpul când Domnul va înlătura complet biserica din lume. Apoi, când Hristos va veni în Împărăţia Sa, El o va întemeia.

v.37  ,,Atunci un Împărat tot eşti!“ I-a zis Pilat. ,,Da“, a răspuns Isus. ,,Eu sînt Împărat. Eu pentru aceasta M’am născut şi am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.“

Pilat este nedumerit total în acest moment. Isus încă mai discută cu acest om. El îi spune că adevărul este un lucru esenţial pentru Împărăţia Sa. Ascultaţi cuvintele Psalmului 45:1-4: “Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul! Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! Tu eşti cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pe vecie. Războinic viteaz, încinge-ţi sabia, –  podoaba şi slava, da, slava ta! – Fii biruitor, suie-te în carul tău de luptă, apără adevărul, blândeţea şi neprihănirea, şi dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate!”  

Iată acum o întrebare care a generat multe discuţii şi disertaţii filozofice:

v.38  Pilat I-a zis: ,,Ce este adevărul?“

Dragi prieteni, voi întrebaţi ce este adevărul? Este Isus adevărul şi pentru voi? Aţi văzut realitatea în El?

Pilat era foarte nehotărât în ceea ce-L priveşte pe Domnul Isus. El l-a luat din nou pe Isus afară şi a declarat: “Eu nu găsesc nici o vină în El.”

Iată ce ne spune Ioan:

v.39  Dar, fiindcă voi aveţi obicei să vă slobozesc pe cineva de Paşte, vreţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?“

Pilat încerca din răsputeri, cu disperare, să evite luarea unei decizii.      “Lăsaţi-mă să-L eliberez pe Isus şi aşa se va rezolva problema.”

v.40  Atunci toţi au strigat din nou: ,,Nu pe El, ci pe Baraba!“ Şi Baraba era un tîlhar.

Lui Pilat nici măcar nu-i trecuse prin gând posibilitatea ca aceşti conducători religioşi să-i ceară eliberarea lui Baraba. Contrastul dintre Isus şi Baraba era prea mare. Biblia ne arată foarte clar că Pilat era sigur de nevinovăţia lui Isus Hristos.

“Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui” (Matei 27:18).

“Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia” (Matei 27:24).

“Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mâna lui” (Marcu 15:10).

“Pilat a vorbit din nou cu gând să dea drumul lui Isus” (Luca 23:20).

“Eu n-am găsit nici o vină de moarte în El” (Luca 23:22).

“Eu nu găsesc nici o vină în El” (Ioan 18:38).

“De atunci Pilat căuta să-I dea drumul” (Ioan 19:12).

“…Pilat, măcar că el era de părere să-I dea drumul” (Fapte 3:13).

În ciuda acestei certitudini a nevinovăţiei lui Isus, Pilat nu a avut curajul să-L elibereze pe Isus.

Dar să trecem la următorul capitol, capitolul 19.

În acest capitol continuă procesul Domnului Isus şi de fapt, asistăm la o uriaşă eroare judiciară.

Acum, Roma era cunoscută în toată lumea pentru justiţia ei. Pe masa de lucru a fiecărui oficial roman se afla o figurină care-l înfăţişa pe zeul cu două feţe, Ianus. Unul dintre chipuri priveşte înainte şi celălalt, înapoi. (De la acest nume vine şi denumirea primei luni a anului – ianuarie – luna care priveşte în urmă, la anul care a trecut şi înainte, la anul care tocmai a început.)

Ianus avea rolul de a-i aminti judecătorului că trebuie să asculte şi să cerceteze ambele părţi aflate în conflict. Roma a guvernat lumea vreme de aproape o mie de ani. Când romanii luau în stăpânire un popor, promiteau să facă drumuri bune, să aducă legea şi ordinea, protecţie şi pace – numai că viaţa lor urma să se desfăşoare sub o dictatură. Roma guverna cu o mână de fier. În tribunalele romane, atât celui nevinovat, cât şi celui vinovat li se făcea dreptate. Tocmai de aceea este un lucru neobişnuit faptul că procesul lui Isus a fost o eroare judiciară.

Pilat încalcă acum procedurile legale şi-l oferă pe Domnul Isus pentru a fi pedepsit. Deşi nu fusese declarat vinovat, El trebuie să îndure pedeapsa:

v.1  Atunci Pilat a luat pe Isus, şi a pus să-L bată.

v.2  Ostaşii au împletit o cunună de spini, I-au pus-o pe cap, şi L-au îmbrăcat cu o haină de purpură.

v.3  Apoi, s’au apropiat de El, şi ziceau: ,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!“ Şi-I dădeau palme.

Dacă Isus era nevinovat, trebuia eliberat. Dacă era vinovat de acuzaţia prezentată împotriva Lui, trebuia să fie răstignit. Bătaia era în afara prevederilor legii. Pilat a făcut acest lucru pentru că a crezut că astfel îi va împăca pe iudei.

Soldaţii au profitat de acest prilej pentru a se distra pe socoteala lui Isus înainte ca El să fie răstignit. Afirmaţia “Şi-I dădeau palme” se referă la un joc plin de cruzime al soldaţilor romani. Ei Îl puteau mutila, puteau face tot ce doreau cu omul condamnat din faţa lor. Ei îl legau la ochi şi loveau cât de tare puteau. Apoi îl dezlegau şi, dacă prizonierul mai era conştient, îi cereau să spună cine nu l-a lovit. Evident că prizonierul nu ghicea niciodată. Soldaţii o luau de la capăt până când faţa prizonierului era o rană deschisă. Eu cred că Domnul Isus a fost bătut atât de tare, încât era desfigurat şi cu greu mai putea fi recunoscut. “După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era faţa, şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor” (Isaia 52:14).

v.4  Pilat a ieşit iarăş afară, şi a zis Iudeilor: ,,Iată că vi-L aduc afară, ca să ştiţi că nu găsesc nicio vină în El.“

v.5  Isus a ieşit deci afară, purtînd cununa de spini şi haina de purpură. ,,Iată omul!“ le-a zis Pilat.

Acum ei ies din nou afară. Cred că dacă L-aţi fi văzut atunci, v-ar fi zdrobit inima. Puţin a mai lipsit pentru ca să nu-I fie luată viaţa prin această bătaie. Să nu credeţi că Isus arăta în acele momente aşa cum Îl înfăţişează artiştii.

“Iată omul!” Dacă aţi spune numai aceste cuvinte ale lui Pilat, nu L-aţi văzut deloc. Isus este mai mult decât un om. El este Mântuitorul lumii. Ioan a scris aceste lucruri pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi crezând să aveţi viaţa în Numele Lui.

v.6  Cînd L-au zărit preoţii cei mai de seamă şi aprozii, au început să strige: ,,Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!“ ,,Luaţi-L voi şi răstigniţi-L“, le-a zis Pilat, ,,căci eu nu găsesc nicio vină în El.“

Poate că acesta a fost momentul în care Pilat a cerut să i se aducă vasul cu apă şi s-a spălat pe mâini. Apa îi putea curăţi mâinile dar nu şi vinovăţia din inima lui. Cel mai vechi crez al bisericii afirmă că Isus a fost răstignit sub Pilat din Pont.

v.7  Iudeii i-au răspuns: ,,Noi avem o Lege, şi după Legea aceasta, El trebuie să moară, pentrucă S’a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.“

v.8  Cînd a auzit Pilat aceste cuvinte, i-a fost şi mai mare frică.

v.9  A intrat iarăş în odaia de judecată, şi a zis lui Isus: ,,De unde eşti Tu?“ Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.

Pilat nu este mulţumit, aşa că Îl ia pe Isus înăuntru pentru a-I pune întrebări.

v.10  Pilat I-a zis: ,,Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să Te răstignesc, şi am putere să-Ţi dau drumul!“

v.11 ,,N’ai avea nicio putere asupra Mea“, i-a răspuns Isus, ,,dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cine Mă dă în mînile tale, are un mai mare păcat.“

Păcatul are diferite grade, aşa cum şi judecata este diferită. Cei care L-au dat pe Isus pe mâna lui Pilat au avut un păcat mult mai mare pentru că au avut mai multă lumină. Şi totuşi, Pilat nu are nici o scuză. Şi el este vinovat.

v.12  De atunci Pilat căuta să-I dea drumul. Dar Iudeii strigau: ,,Dacă dai drumul omului acestuia, nu eşti prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine împărat, este împotriva Cezarului.“

Din acel moment, Pilat a încercat să-L elibereze. Oare pentru că a crezut în El? Nu. A încercat să-L elibereze pentru că ştia că Domnul Isus este nevinovat.

Acum Isus este în mâinile unui politician mărunt – nu în cele ale unui judecător care aplică justiţia romană, aşa cum ar fi trebuit să fie. Conducătorii religioşi sunt pregătiţi să-l acuze pe Pilat că a permis acţiuni subversive în zona controlată de el. Aceasta era trădare şi Pilat nu-şi dorea o astfel de acuzaţie. Astfel, Pilat îngăduie poziţiei sale politice să încalce justiţia. Acesta este un lucru teribil şi astăzi, când conducerea bisericii sau a statului este în mâinile unor oameni avizi de putere, fără nici un respect faţă de semeni şi de Dumnezeu.

v.13  Cînd a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afară; şi a şezut pe scaunul de

judecător, în locul numit ,,Pardosit cu pietre“, iar evreieşte: ,,Gabata.“

 

Locul numit “Pardosit cu pietre” era Lithostrotos – locul judecăţii la romani. Iulius Cezar avea mereu cu el unul portabil, astfel încât oriunde mergea, se monta acest Lithostrotos şi de acolo se pronunţau sentinţele. “Gabata” este probabil unul din locurile identificate corect în Ierusalimul de astăzi. Este cu aproape cinci metri sub nivelul actualei străzi cu denumirea Ecce Homo. Acolo se află o piatră tocită care ar putea foarte bine să fie din acel loc numit “Pardosit cu pietre” sau “Gabata”.

v.14    Era ziua Pregătirii Paştelor, cam pela ceasul al şaselea. Pilat a zis Iudeilor:

,,Iată Împăratul vostru!“

v.15  Dar ei au strigat: ,,Ia-L, ia-L, răstigneşte-L!“ ,,Să răstignesc pe Împăratul vostru?“ le-a zis Pilat. Preoţii cei mai de seamă au răspuns: ,,Noi n’avem alt împărat decît pe Cezarul!“

Observaţi că Domnul Isus este tăcut în aceste momente. Parcă nu El este cel judecat. Pilat este forţat să ia o hotărâre. Cine va câştiga: Isus Hristos sau Cezarul? Conducătorii religioşi trebuie să ia o decizie. Pe cine vor alege: pe Isus Hristos sau pe Cezar? Alegerea lor este clară: “Noi nu avem alt împărat decât pe Cezar.” Va veni ziua în care ei vor avea de luat o altă decizie. Isus Hristos sau Antihristul? Isus Hristos a spus: “Cine nu este cu Mine este împotriva Mea” (Matei 12:30).                 În momentul în care iei o hotărâre împotriva lui Hristos, te decizi pentru “Cezar”.

v.16  Atunci L-a dat în mînile lor, ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus, şi L-au dus

să-L răstignească.

Vorbim atât de des despre moartea şi învierea lui Isus Hristos încât, pentru credinciosul de rând, acesta este un subiect aproape banal. Răstignirea lui Isus Hristos este unul din cele mai infame, cele mai mârşave fapte din istorie. Cu toate acestea, nu există altă cale prin care noi să fim răscumpăraţi. Este nevoie să ne gândim la acest lucru din diferite puncte de vedere.

Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, Crucea este împăcare. Este scaunul îndurării de unde Dumnezeu Îşi revarsă îndurarea asupra noastră. Este locul în care Dumnezeu a considerat că era satisfăcută nevoia de dreptate pentru ca El să poată mântui omul păcătos. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu, locul de judecată, este transformat într-un loc al îndurării unde noi vom afla îndurare în locul judecăţii pe care o merităm. Isus Hristos a purtat vina noastră şi Dumnezeu este mulţumit.

 

Din punctul de vedere al lui Hristos, Crucea înseamnă sacrificiu. El este Mântuitorul şi Se oferă pe Sine Însuşi ca jertfă pentru păcat. Este o jertfă de o mireasmă plăcută pentru Dumnezeu. Este, de asemenea, un act de ascultare faţă de Dumnezeu. Apostolul Pavel ne spune, în Filipeni 2:8, că El a devenit ascultător până la moarte, şi încă moarte pe cruce.

Din punctul nostru de vedere, al celor care credem în Hristos Isus, Crucea înseamnă substituire. Isus a luat locul meu şi al vostru. El, Cel fără păcat, a suferit pentru noi, cei păcătoşi. Cel drept a suferit pentru cel nedrept. “El purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi” (1 Petru 2:24).

Din punctul de vedere al lui Satan, Crucea a fost un triumf şi, în acelaşi timp, o înfrângere. A fost un triumf pentru Satan să poată zdrobi călcâiul seminţei femeii, aşa cum se prevestise în Geneza 3. A fost o înfrângere pentru că totuşi capul lui Satan va fi zdrobit: “… pentru ca prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul” (Evrei 2:14).

Din punctul de vedere al lumii, Crucea nu este nimic altceva decât o crimă atroce. Lumea Îl vede pe Isus din Nazaret. Oamenii din lume văd omul şi nedreptatea care i s-a făcut.

Dar pentru tine, dragul meu ascultător? Ce este Isus pentru tine? Este El fiul lui Dumnezeu? Este El cel care a murit pentru răscumpărarea ta? Răspunde-ţi la aceste întrebări!