Itinerar Biblic Ep. 1 – Introducere – Indicații pentu studiu biblic

 

Indicaţii pentru studiu Biblic

Dragi prieteni, suntem astăzi la începutul unei aventuri extraordinare care va avea un impact deosebit asupra vieţilor noastre.

În viaţa primul pas făcut reprezintă un salt măreţ în traseul formării noastre. După câştigarea stabilităţii începem să descoperim minunatele avantaje alte mobilităţii… Ne deplasăm din colţ în colţ căutând cu aviditate să descoperim lucruri noi, lucruri care îmbogăţesc pas după pas orizonturile vieţii noastre…

Astăzi însă, dragi ascultători vă propunem să pornim la drum într-o călătorie cu totul şi cu totul deosebită… Este vorba de o călătoria în minunata, fascinanta lume a bibliei…

Aşa cum aţi auzit şi în genericul emisiunii noastre, vom descoperi personaje, locuri, evenimente, dar mai mult decât orice, vom descoperi planul pe care Dumnezeu, creatorul nostru al tuturor îl are în ceea ce ne priveşte, itinerarul nostru urmăreşte, dragi ascultători, familiarizarea cu cea mai importantă carte a acestei lumi Biblia. Lucrul acesta nu-l spun numai eu ci o demonstrează o mulţime de lucruri. De fapt de aici aş dori să şi începem, de la a spune câteva lucruri despre această minunată carte.

             Biblia este probabil  cea mai controversată carte care a fost scrisă vreodată. A fost atacată aşa cum nu a fost atacată nici o altă carte. Cu toate acestea ea a folosit şi foloseşte, literalmente, milioanelor de oameni pe întreg globul şi aceasta în decursul a câtorva mii de ani. O carte de această factură şi cu un asemenea impact în viaţa familiei merită, cu siguranţă, o consideraţie inteligentă din partea bărbaţilor şi femeilor.

Sir  Walter Scott, pe patul de moarte fiind, i-a cerut prietenului său Lockhart, să-i citească ceva.  Nesigur, pe măsură ce trecea în revistă volumele din bibliotecă, acesta întrebă: “Din ce carte să citesc?” Sir Walter Scott a replicat: “De ce pui această întrebare?  Nu este decât o singură carte; adu Biblia.” Nu este decât o singură carte pentru oricine aflat în pragul morţii, dar şi pentru orice om aflat în viaţă. Foarte mulţi oameni nu sunt deloc interesaţi de Biblie până când se apropie de sfârşitul vieţii sau ajung în momente de criză.

Dar dacă este un lucru minunat să ai o carte care să-ţi aducă mângâiere în astfel de momente, ea este, de asemenea, o carte pe care să o trăieşti- încă în plinătatea forţelor tale. Este cartea care te ajută să faci faţă zilei de astăzi şi este cartea care oferă singura rută sigură prin această lume către lumea viitoare. Este singura carte care ne pregăteşte să facem faţă urgenţelor şi ne sprijină în vâltorile vieţii. Biblia este diferită de orice altă carte.

Este un fapt evident că ea a influenţat mari oameni care, la rândul lor, au influenţat lumea din jurul lor. Daţi-mi voie să vă ofer câteva exemple în acest sens.

Odată, un prinţ african a venit în Anglia şi a fost prezentat Maiestăţii Sale Regina Victoria. Prinţul a pus o întrebare foarte importantă: ”Care este secretul măreţiei Angliei?” Regina a luat o copie a Bibliei şi a prezentat-o prinţului afirmând: “Acesta este secretul măreţiei Angliei.” Mă întreb dacă nu cumva declinul  Angliei este legat de faptul că Anglia s-a îndepărtat de Cuvântul lui Dumnezeu.

Primul-ministru Gladstone, probabil una din cele mai personalităţi în probleme legislative pe care le-a avut Anglia vreodată, a spus:” Discutăm mereu despre problemele zilei. Nu este decât o singură problemă şi aceasta este Evanghelia. Ea este cea care poate corecta totul. Sunt bucuros să spun că aproape toţi oamenii de frunte ai Marii Britanii sunt creştini. Am fost în viaţa publică pentru cincizeci şi opt de ani şi cu excepţia a unsprezece dintre ei  am fost în cabinetul Guvernului Britanic şi pe parcursul acestor patruzeci şi şapte de ani am lucrat cu şaizeci de personalităţi de prim rang ale acestui secol. Din aceştia, cu excepţia a cinci, toţi erau creştini. Personal, cred că o parte a problemelor pe care le avem astăzi în lumea de astăzi se datoresc faptului că avem prea puţini creştini la nivelurile de vârf, prea puţini care au făcut cunoştinţă cu Cuvântul lui Dumnezeu .

Michael Faraday, poate unul din cei mai mari oameni de ştiinţă ai secolului XVIII a spus: ”De ce ar merge oamenii pe căi greşite când au această binecuvântată carte a lui Dumnezeu pentru a-i călăuzi?”  Sir Issac Newton, un om de ştiinţă al secolului precedent a spus şi el: ”Dacă Biblia este adevărată va veni timpul când omul va călătorii cu 80 k/h.”  Şi Voltaire, scepticul francez a comentat: ”Săracul Isaac. Cred că a ajuns un ramolit dacă a făcut o asemenea afirmaţie. Aceasta arată încă odată ce face studiul Bibliei cu o minte ce altă dată a fost a unui om de ştiinţă.”

Cred că este interesant ce au spus unii din preşedinţii Statelor Unite cu privire la Biblie. John Adams, cel de al doilea preşedinte al Statelor Unite, după formarea lor, a spus: “Am examinat totul (însemnând Cuvântul lui Dumnezeu) atât cât mi-a permis îngustimea sferei mele şi mijloacelor mele precum şi viaţa mea ocupată şi am ajuns la concluzia că Biblia este cea mai bună carte din lume. Ea conţine mai multă filozofie decât toate bibliotecile pe care le-am văzut şi acele părţi ce nu se împacă cu filozofia mea le supun unor investigaţii viitoare.” Preşedintele John Quincy Adams a spus: “Vorbesc ca un om de lume, oamenilor acestei lumi şi vă spun: Cercetaţi Scripturile! Biblia este cartea cărţilor, o carte ce trebuie citită la orice vârstă şi în toate împrejurările vieţii umane; nu citită odată, sau de două ori şi apoi lăsată de o parte, ci citită, pe pasaje mici, în fiecare zi.” Aceşti preşedinţi, care au adus Statele Unite la măreţia ce o are astăzi nu i-au dus pe oameni în războaie şi au rezolvat problemele străzii. Poate cineva spune: ”Problemele de atunci nu sunt nici pe departe atât de complicate cum sunt astăzi.”  Prieten drag, dă-mi voie să-ţi spun: erau la fel. Nu numai Anglia sau Statele Unite s-au îndepărtat de Cuvântul lui Dumnezeu ci chiar şi noi. Pe măsură ce înaintăm în istorie problemele noastre se complică şi mai mult. Guvernanţi sunt şi ei lipsiţi de speranţă şi ne spun că nu sunt soluţii pentru problemele noastre. Acesta este motivul pentru care doresc să propovăduiesc Cuvântul lui Dumnezeu în întregime – cred că este singura soluţie pe care o avem. Şi sincer prieteni, cred că este timpul să ne întoarcem către acest Cuvânt.

Un alt preşedinte, Thomas Jeferson, a spus: “Am spus-o întotdeauna şi o voi spune mereu, studierea atentă a  Cărţii Sacre va face cetăţeni mai buni, soţi mai buni şi taţi mai buni.” Acesta este un subiect de meditaţie astăzi când cetăţenii distrug oraşele în care locuiesc şi când divorţul este în floare.

Daniel Webster, autorului celebrului dicţionar, a făcut următoarea afirmaţie: ”Dacă este ceva în gândirea mea sau în munca mea ce poate fi apreciat, meritele sunt numai ale părinţilor mei care mi-au transmis încă din copilărie  dragoste pentru  Scriptură.” Ce putem spune despre părinţii de astăzi? Creşti tu un Daniel Şebster, o binecuvântare pentru oameni şi pentru cer sau un mic rebel ce într-o bună zi se va ridica împotriva tuturor. Webster a mai spus: ”Am citit Biblia pentru mulţi ani. Deja mi-am făcut obiceiul s-o citesc în întregime odată pe an. Este o carte a tuturor, atât pentru divinul din ea cât şi  pentru legile şi principiile ei. Mi-e milă de omul care nu poate găsi în ea o rezervă bogată de gândire şi norme de conduită”.

Născută în Est şi îmbrăcată în imagine şi formă Orientală, Biblia este familiară întregii lumi, cutreierând ţară după ţară, fiind acasă în orice situaţie. A învăţat să vorbească în sute de limbi inimii omului. Vine în palate pentru a spune monarhilor că sunt slujitori ai Celui Prea Înalt, dar şi în bordeie pentru a-i asigura pe ţărani că sunt copii ai lui Dumnezeu. Copii ascultă miraţi la istoriile ei şi sunt încântaţi, iar înţelepţii le consideră pilde ale vieţii. Are un cuvânt de pace în vremuri de restrişti, un cuvânt de mângâiere în timpuri de nevoi şi un cuvânt lumină pentru ceasuri întunecate. Profeţiile ei sunt repetate în adunările oamenilor iar sfaturile ei şoptite în urechile celor singuri. Cel rău şi cel mândru tremură la auzul avertismentelor ei, dar pentru cel rănit şi pedepsit are o voce de mamă. Pustiurile şi locurile retrase au fost înviorate de ea, iar focul inimii a fost aprins de citirea paginilor ei uzate. Ea s-a perindat prin cele mai dulci vise ale noastre cu dragostea, prietenia, simpatia şi devotamentul, amintirea şi speranţa îmbrăcate în bogăţia cuvântului, mirosind a smirnă şi tămâie.”              – Henry van Dyke

În ce constă unicitatea Bibliei?

            În multe sensuri Biblia este cea mai obişnuită carte. De exemplu, în ceea ce priveşte autorul ei. Într-un anume sens, Dumnezeu este autorul ei, dar în ceea ce priveşte scriitorul, putem spune că omul este scriitorul. De fapt, Biblia a fost scrisă de aproape 40 de autori într-o perioadă de aproximativ 1500 de ani. Unii din aceşti oameni nu au auzit niciodată unul de altul şi nu a fost nici o legătură între ei. Doi sau trei se poate să se fi întâlnit dar ceilalţi nici măcar nu s-au putut cunoaşte unul pe altul. Cu toate acestea ei au alcătuit o carte ce are cea mai minunată continuitate, între toate cărţile care au fost scrise vreodată şi, foarte important, nu conţine erori. Fiecare autor şi-a exprimat propriile sentimente în contextul epocii în care a trăit. Fiecare dintre ei a avut limitele sale, a făcut greşeli chiar şi bătrânul Moise – dar atunci când a scris Pentateuhul, într-un fel sau altul, nici o greşeală nu s-a strecurat acolo. Acestea pentru că, vedeţi, este atât o carte umană cât şi una divină.

Este o carte cât se poate de umană, scrisă de oameni, de toate categoriile, prinţi şi cerşetori, intelectuali de înaltă clasă şi oameni simpli. De exemplu, Doctorul Luca, foloseşte, cu foarte puţine excepţii, limba greacă clasică, într-o perioadă în care cei mai mulţi foloseau greaca koine. Greaca folosită de el este minunată. Dar Simon Petru, pescarul, a scris şi el în greacă.

Din punct de vedere literar nu se ridică la nivelul lui Luca, dar Duhul Sfânt al lui Dumnezeu i-a folosit pe amândoi într-un mod extraordinar. El i-a lăsat să exprime fiecare gândurile personale, emoţiile proprii, dar cu toate acestea, prin această metodă, Duhul lui Dumnezeu a putut să-i conducă într-un asemenea mod încât Dumnezeu a spus exact ceea ce a vrut să spună. Aceasta este minunea acestei cărţi- Biblia.

Ea este în aceeaşi măsură o carte divină. În Biblie, găsim de două mii cincisute de ori fraza: “Dumnezeu a spus…”, “ Domnul a spus…”, “ Aşa spune Domnul…” precum şi alte referiri la faptul că Dumnezeu este cel care vorbeşte. Dumnezeu demonstrează că El este Cel care vorbeşte de la un cap la celălalt al Bibliei. Este o carte care poate să-ţi comunice lucruri de mare importanţă pentru viaţa ta. Poţi chiar să devii copil al lui Dumnezeu, născut “ nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi rămâne în veac.” Este comunicarea pe care Dumnezeu a iniţiat-o cu rasa umană. Şi dacă Dumnezeu a vorbit din cerul Său, El o va face din nou pentru că El spune tot ceea ce vrea să spună copiilor Săi. Şi, apropo! Ştirile din ziarul de dimineaţă nu sunt noutăţi pentru el. Călătoria omului pe Lună nu a adus nici o descoperire nouă  pentru El, nimic din ceea ce El ştia deja când ne-a dat Biblia. El este acelaşi Dumnezeu care a creat acest univers în care trăim astăzi.

Biblia este atât divină cât şi umană. Într-un anume sens este ca şi  atunci când Domnul a umblat aici e pământ, a însetat şi s-a oprit la o fântână. Deşi a fost Dumnezeu, El era şi om. A vorbit cu oamenii de acolo şi a comunicat cu ei. Biblia este o carte care comunică. Vorbeşte oamenilor aşa cum sunt ei. Ea este în permanenţă contemporană.

Biblia este un coridor între două eternităţi pe care coboară Hristosul lui Dumnezeu; auzim ecoul paşilor Săi invizibili în întreg Vechiul Testament, dar îl întâlnim faţă în faţă în camera tronului din Noul Testament; şi este foarte adevărat că numai prin Hristos, crucificat pentru mine, am găsit iertarea pentru păcatele mele şi viaţa veşnică.   Vechiul Testament  este rezumat de cuvântul Hristos; Noul Testament este rezumat de cuvântul Isus şi rezumatul întregii Biblie este că Isus este Hristosul.

– Episcopul Pollock

Acum, unii veţi întreba probabil,

De unde ştii că Biblia este de la Dumnezeu?

Vă asigur că aceasta este o întrebare foarte bună şi legitimă, o întrebare la care trebuie să avem un răspuns.

Aş începe această răspuns prin menţinerea a cinci dovezi după care le vom analiza pe fiecare pe rând. Aşadar avem, Păstrarea Bibliei, Dovezile de ordin arheologic, Profeţiile împlinite, Vieţile transformate şi Duhul Sfânt al lui Dumnezeu.

Deci, mai întâi,

  1. Păstrarea Bibliei – aceasta este o dovadă externă, dragi ascultători şi vă asigur că modul în care s-a păstrat biblia de-a lungul secolelor este unul miraculos.

Ni se spune despre un rege din timpuri apuse – citim despre el în cartea Ieremia, care, atunci când i-a fost adus Cuvântul lui Dumnezeu a luat un cuţit şi la tăiat sulul în bucăţi. Dar el a fost rescris şi acele cuvinte sunt puse astăzi la dispoziţia noastră. De-alungul secolelor au fost numeroase campanii de ardere a bibliilor. Astăzi există o opoziţie înverşunată împotriva Bibliei. Poate că la noi nu se mai ard Biblii gândindu-ne că suntem la un grad mai înalt de civilizaţie şi cultură. Modalitate pe care o găsesc duşmanii Cuvântului lui Dumnezeu pentru a scăpa de el este interzicerea prezenţei lui în diferite locuri unde prezenţa lui ar fi extrem de necesară. În ciuda tuturor atacurilor la care noi am supus Cuvântul lui Dumnezeu iată că el există şi astăzi şi bineînţeles este una din cărţile de căpătâi. Pentru mulţi ani a fost o carte foarte populară, dar cu regret trebuie s-o spunem ea nu se mai bucură de aceeaşi popularitate în aceste zile. Aceasta este o carte de vizită mai puţin îmbucurătoare a societăţii contemporane. Ea ne demonstrează că Biblia nu se mai bucură de respectul pe care odată îl avea din partea oamenilor. Cu toate acestea cred că minunea păstrării într-o formă nealterată a Cuvântului lui Dumnezeu este un fenomen demn de toată atenţia şi considerarea noastră.

  1. Arheologia – este un alt mod în care ştim că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu. Cazmaua arheologului au adus la iveală multe lucruri care demonstrează că Biblia este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu. De exemplu, criticii Bibliei ai negat ani în faptul că Moise este autorul Pentateuhului, primele cinci cărţi ale Bibliei, argumentând că nici măcar nu se cunoştea scrierea pe timpul lui. Dar nimeni nu mai susţine astăzi această teorie. Şi este firesc.

Pentru ani de zile, arheologii au scos la iveală evidenţe ce demonstrează validitatea Bibliei. Oraşul Ierihon reprezintă o altă evidenţă. Deşi au fost argumente contradictorii în ceea ce priveşte timpul şi alte câteva detalii, este deja un fapt general acceptat că el a existat şi că zidurile lui au căzut. Cuvântul lui Dumnezeu a fost validat aici şi în multe alte situaţii arheologia a demonstrat acurateţea Bibliei. Au fost găsite, de asemenea foarte multe manuscrise. Este interesant modul în care au reacţionat teologii liberali când s-au descoperit sulurile cărţii Isaia sau manuscrisele comunităţii Qumram de pe malul Mării Moarte. Ei au ţopăit de bucurie crezând că au găsit argumente care să discrediteze Biblia, însă nu a fost deloc aşa, ba mai mult au adus dovezi în plus în ceea ce priveşte păstrarea acurateţii textului Biblic de-a lungul anilor. Dar dovezile arheologice ale Bibliei sunt atât de numeroase încât solicită un studiu separat pentru aceasta, studiu pe care nu-l putem dezvolta în cadrul acestor emisiuni. Sunt însă cărţi care pun la dispoziţie mult mai multe dovezi şi documente, cărţi dintre care aş aminti-o pe cea a lui Keller, Arheologia Bibliei!

Ne oprim aici, dragi ascultători şi sper că ne veţi urmări în continuare pentru a călători împreună pe acest minunat traseu oferit de Cuvântul lui Dumnezeu. Sunt sigur că noi toţi vom fi binecuvântaţi! Vă las cu har şi pace!