Itinerar Biblic Ep.0508 – ESTERA Capitolul 4:5 – 5:4

 

Dragii prieteni, uneori viaţa ne aduce în momente critice, momente tensionate în care reacţiile noastre s-ar putea să fie neînţelese de ceilalţi. Modul în care trăim durerea, deznădejdea diferă de la o persoană la alta. Chiar şi cei care sunt în suferinţă cu noi, s-ar putea să nu înţeleagă şi cu atât mai puţin cei care sunt departe de ea.

Este şi situaţia Esterei care nu înţelegea de ce tatăl ei adoptiv se purta în felul în care o făcea.

Dar despre ce este vorba. Vă aduceţi aminte sper, că Haman obţinuse un decret regal prin care avea libertatea exterminării evreilor din împărăţie.

În conformitate cu legile Mezilor şi Perşilor, o lege odată dată nu se mai putea schimba. Tocmai de aceea, Mardoheu şi evreii care au auzit aceste lucruri au fost atât de marcaţi. Şi-au dat seama că nu au nici o şansă, nu sunt soluţii pentru problema lor.

Din această cauză Mardoheu a recurs la o manifestare radicală. S-a îmbrăcat cu sac, şi-a presărat cenuşă pe cap şi mergea prin mijlocul cetăţii plângând.

Vă daţi seama dragi prieteni cum se simţea Estera când a auzit acest lucru. În cele din urmă ea era împărăteasă, iar Mardoheu era tatăl ei.

Ea a încercat repede să-i dea alte haine şi să-l ascundă cumva.

În ce-l priveşte pe Mardoheu, este clar că el nu avea de gând să accepte nici un fel de haine vesele şi colorate de la fiica sa adoptivă, împărăteasa. Când a văzut că hainele oferite de ea sunt aduse înapoi, împărăteasa şi-a dat seama că se întâmpla ceva grav. Estera a ştiut atunci că tatăl ei nu i-ar fi înapoiat hainele dacă ar fi fost la mijloc un lucru minor.

Dar să continuăm lectura capitolului 4 şi apoi o primă parte din capitolul 5 pentru a învăţa ceea ce ne oferă Dumnezeu şi în această zi.

Estera 4:5

v.5    Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe cari-i pusese împăratul în slujba ei, şi l-a însărcinat să se ducă să întrebe pe Mardoheu ce înseamnă lucrul acesta şi de unde vine.

Estera doreşte să afle câteva răspunsuri. Ea vrea să ştie ce l-a determinat pe Mardoheu să se îmbrace în sac şi cenuşă.

Estera 4:6

v.6  Hatac s’a dus la Mardoheu în locul deschis al cetăţii, înaintea porţii împăratului.

Sigur că, fiind împărăteasă, Estera nu se putea duce ea însăşi la Mardoheu. Aşa că a trimis un mesager.

Estera 4:7-9

v.7  Şi Mardoheu i-a istorisit tot ce i se întîmplase, şi i-a spus suma de argint pe care făgăduise Haman că o va da vistieriei împăratului în schimbul măcelăririi Iudeilor.

v.8  I-a dat şi cuprinsul poruncii vestite în Susa în vederea nimicirii lor, ca s’o arate Esterei şi să-i spună totul. Şi a poruncit ca Estera să se ducă la împărat să-l roage şi să stăruiască de el pentru poporul său.

v.9  Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.

Mardoheu i-a trimis împărătesei un mesaj care spunea, în esenţă, următorul lucru: “Eu sunt acum în sac şi cenuşă pentru că poporul nostru, adică şi eu şi tu, suntem sub un decret înfiorător al morţii.” Apoi i-a dat mesagerului o copie a decretului, astfel ca Estera să-l poată vedea şi citi singură. Eu mi-aş dori ca toţi cei care spun că Biblia nu învaţă că omul este păcătos să ia Cuvântul lui Dumnezeu şi să-l citească atent. Pentru că acest lucru este scris în Biblie negru pe alb. Dacă îl vor citi, vor vedea că Dumnezeu spune foarte clar că noi toţi suntem nişte păcătoşi aflaţi sub sentinţa morţii.

Aşadar, mesagerul s-a întors la Estera cu răspunsul lui Mardoheu şi cu o copie după decretul împăratului.

Estera 4:10

v.10  Estera a însărcinat pe Hatac să se ducă să spună lui Mardoheu:

După ce a ascultat mesajul lui Mardoheu şi a citit decretul, Estera i-a trimis un alt mesaj.

Estera 4:11

v.11  ,,Toţi slujitorii împăratului şi poporul din ţinuturile împăratului ştiu că este o lege care pedepseşte cu moartea pe oricine, fie bărbat fie femeie, care intră la împărat, în curtea dinlăuntru, fără să fie chemat. Numai acele scapă cu viaţă, căruia îi întinde împăratul toiagul lui împărătesc de aur. Şi eu n’am fost chemată la împărat de treizeci de zile.“

Cu alte cuvinte: “Îmi pare rău să aud aşa ceva. Nu am ştiut nimic despre acest lucru până acum.” Apoi adaugă: “Dar nu am fost chemată în prezenţa împăratului de treizeci de zile. Eu nu ştiu ce atitudine ar lua faţă de mine şi ştii şi tu ce spune legea.”

La fel ca în alte împărăţii din vremea aceea, orice persoană care intra la împărat fără să fie chemată era condamnată la moarte. Nu scăpa de această pedeapsă decât dacă împăratul întindea sceptrul său spre ea. Xerxes era cunoscut pentru temperamentul său dificil. Era de aşteptat ca el să-şi condamne împărăteasa la moarte pentru că a venit nechemată în prezenţa sa. Aşa că Estera îi spune lui Mardoheu: “Dacă intru, acest pas ar putea însemna moartea mea.”

Estera 4:12

v.12  Cînd s’au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu,

Atunci Mardoheu i-a trimis acest mesaj memorabil:

Estera 4:13, 14

v.13  Mardoheu a trimes următorul răspuns Esterei: ,,Să nu-ţi închipui că numai tu vei scăpa dintre toţi Iudeii, pentrucă eşti în casa împăratului.

v.14  Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul şi izbăvirea vor veni din altă parte pentru Iudei, şi tu şi casa tatălui tău veţi peri. Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?“

Trebuie să ne amintim faptul că mai fusese o împărăteasă şi un alt decret care o înlăturase de pe tron. Estera se gândea probabil la acest lucru, dar se înşela când credea că ea va fi protejată şi nu va fi afectată de acest decret care privea eliminarea evreilor. Decretul spunea că toţi evreii trebuie să fie nimiciţi. Şi ea era evreică. Mardoheu îi spune foarte clar: “Nu vei fi ferită de execuţie doar pentru că eşti împărăteasă. Nimicirea îi va ajunge pe toţi evreii din împărăţie, ceea ce înseamnă că şi tu vei fi sub aceeaşi condamnare.” Vom vedea mai târziu că împăratul Xerxes nu ştia că Estera era evreică.

Mai departe, Mardoheu spune că, chiar dacă Estera va tăcea, izbăvirea poporului evreu va veni din altă parte. În ziua în care îl voi întâlni pe Mardoheu (şi chiar mă aştept să-l văd în cer), îl voi întreba la ce s-a gândit când a spus cu atâta convingere că izbăvirea poporului său va veni din altă parte. M-am gândit mult la acest lucru şi vă întreb şi pe voi acum: “De unde le putea veni izbăvirea?” La cine altcineva ar fi putut apela? De unde ar fi putut veni izbăvirea, dacă nu de la Dumnezeu? El era singura lor speranţă în acele momente. Eu sunt sigur că acesta era gândul lui Mardoheu. Dumnezeu va acţiona într-o altă direcţie. Mardoheu trebuie să fi ştiut că va veni eliberarea pentru că el cunoştea foarte bine făgăduinţa făcută de Dumnezeu lui Avraam.

Aşadar, Mardoheu lansează o provocare pentru Estera. Xerxes era un conducător al lumii. Va veni eliberarea dinspre nord, est, sud sau vest? Nu exista nici o persoană pe faţa acestui pământ care să o poată elibera pe Estera de această condamnare. Mardoheu îi spune Esterei: “Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?” Se pare că acum Mardoheu îşi dă seama că mâna lui Dumnezeu a fost la lucru şi că Estera a fost pusă pe acel tron pentru un scop anume.

Începem şi noi să vedem cum acţionează Dumnezeu, prin providenţa Sa, în cele ce se întâmplă cu acest popor. Este evident că Estera nu a câştigat din întâmplare acel concurs de frumuseţe. Faptul că a ajuns împărăteasă nu a fost un accident. Dumnezeu a aranjat toate aceste circumstanţe pentru ca totul să fie pregătit la momentul potrivit. El ştie ce se va întâmpla. De aceea putem să ne încredem oricând în El, dragi prieteni. Când ne punem mâna în mâna Lui, El are puterea de a ne ţine şi de a ne duce acolo unde trebuie să ajungem, după voia Lui, teferi şi nevătămaţi. Dumnezeu ştie ce se va întâmpla mâine, luna viitoare, anul viitor. El ne va purta de grijă. Tot ce avem de făcut este să ne încredem în El.

Acum Mardoheu dă dovadă de un caracter nobil. El demonstrează faptul că a luat poziţie pentru Dumnezeu. El este gata să moară pentru Dumnezeu. Fiţi atenţi acum la Estera. Nu uitaţi că ea este împărăteasă.

Estera 4:15-17

v.15  Estera a trimes să spună lui Mardoheu:

v.16  ,,Du-te, strînge pe toţi Iudeii cari se află în Susa, şi postiţi pentru mine, fără să mîncaţi nici să beţi, trei zile, nici noaptea, nici ziua. Şi eu voi posti odată cu slujnicele mele; apoi voi intra la împărat, în ciuda legii; şi, dacă va fi să per, voi peri.“

v.17  Mardoheu a plecat, şi a făcut tot ce-i poruncise Estera.

Acestea sunt cuvintele unei femei nobile. Ea îi spune lui Mardoheu să-i adune pe toţi evreii din cetate şi să postească împreună. Ea şi slujitoarele ei vor face la fel. Apoi ea va merge la împărat pentru a-i cere ajutorul şi arată că este gata să moară, dacă va fi nevoie. Observaţi încă o dată că nu se spune nimic despre rugăciune. De ce nu se roagă Estera? Pentru că ea este în afara voii lui Dumnezeu. De ce nu se roagă evreii? Pentru că şi ei se aflau în afara voii lui Dumnezeu. Când Iona se afla pe corabie, fugind de Dumnezeu, textul nu menţionează deloc rugăciunea. El era în afara voii lui Dumnezeu. Iona nu avea ce căuta pe corabia aceea. Este greu să te rogi când eşti în afara voii lui Dumnezeu. Este posibil ca unii evrei să se fi rugat, dar acest lucru nu este menţionat deloc.

Decizia Esterei de a apărea înaintea împăratului este o dovadă de curaj. Dar noi avem exemplul unui curaj mult mai mare. El a părăsit cetatea cerească, a venit pe pământ, a luat trup de om şi nu a spus nici un moment: “Dacă va fi să pier, voi pieri.” El a spus: “Eu am venit să-mi dau viaţa ca răscumpărare pentru mulţi” (Matei 20:28).

Estera 5:1

v.1    A treia zi, Estera s’a îmbrăcat cu hainele împărăteşti şi a venit în curtea dinlăuntru a casei împăratului, înaintea casei împăratului. Împăratul şedea pe scaunul lui împărătesc, în casa împărătească, în faţa uşii casei.

 

Împăratul stătea pe tronul său împărătesc faţă în faţă cu intrarea în palat. În jurul lui se aflau membrii curţii împărăteşti îmbrăcaţi în straie care mai de care mai strălucitoare. Imaginaţi-vă numai ce colorit trebuie să fi avut! Pe lângă priveliştea oferită de aceste veşminte alese, mai erau de admirat podoabele care înfrumuseţau sala tronului, aurul, argintul, marmura, tapiţeriile multicolore. Probabil că împăratul rezolva nişte afaceri de stat când a apărut Estera îmbrăcată în hainele ei împărăteşti. Şi vă sigur că era foarte frumoasă.

Estera 5:2

v.2  Cînd a văzut împăratul pe împărăteasa Estera în picioare în curte, ea a căpătat trecere înaintea lui. Şi împăratul a întins Esterei toiagul împărătesc, pe care-l ţinea în mînă. Estera s’a apropiat, şi a atins vîrful toiagului.

Estera se pregătise pentru apariţia sa înaintea împăratului. Dacă vă amintiţi, când a apărut pentru prima dată înaintea împăratului şi a câştigat concursul de frumuseţe, ea nu a cerut nimic nici hainele sofisticate, nici celelalte accesorii pe care le-au cerut celelalte fete. Estera câştigase concursul prin frumuseţea sa naturală şi împăratul se îndrăgostise de ea. Dar de data aceasta sunt convins că Estera a acordat mai mult timp pregătirii ţinutei sale înainte de a se înfăţişa înaintea împăratului. Versetul 1 spune că ea “s-a îmbrăcat cu hainele împărăteşti”, ceea ce înseamnă că s-a îmbrăcat cu cele mai bune haine. Înseamnă că şi-a dat silinţa să arate cât mai bine. Dacă ar fi să folosim o expresie comună astăzi, am putea spune că Estera l-a lăsat pe împărat cu gura căscată la vederea ei. Arăta senzaţional!

Estera a intrat în sala tronului şi a aşteptat. Acesta a fost, cu siguranţă, un moment dramatic. Întrebarea era: va întinde împăratul sceptrul de aur spre ea sau nu? Eu sunt convins că, în acele momente de aşteptare, această fiică a lui Israel s-a rugat, deşi nu ni se spune explicit acest lucru. Ea trebuie să fi recunoscut că este neajutorată şi că nu poate avea nădejde în nimeni altcineva decât în Dumnezeu. Dar iată că împăratul întinde spre ea sceptrul de aur şi poate chiar îi zâmbeşte. Atunci ea a înaintat şi a pus mâna pe sceptru, conform obiceiului acelei vremi.

Ce imagine! În studiul acestei cărţi am pus accentul pe ce însemna legea mezilor şi a perşilor şi pe comparaţia acesteia cu legea lui Dumnezeu. Legea lui Dumnezeu spune: “Sufletul păcătos va muri.” Şi Dumnezeu nu a schimbat această lege. Ea este în vigoare şi astăzi. Dumnezeu nu poate schimba legile Sale pentru că aceasta ar însemna să-Şi schimbe caracterul.

Dar mai trebuie să luăm în considerare şi un alt aspect al acestei istorii. Prin faptul că întindea spre ea sceptrul său de aur, împăratul îi acorda Esterei viaţa. Dumnezeu Îşi întinde astăzi sceptrul Său spre întreaga omenire. Este adevărat că “toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu”. Este adevărat că noi suntem morţi în păcatele şi în nelegiuirile noastre. Este adevărat că sufletul păcătos va muri. Dumnezeu a trebuit să învingă această lege extraordinară. Singura cale prin care putea face acest lucru a fost aceea de a veni El însuşi pe acest pământ, de a lua asupra Lui păcatele omenirii şi de a suferi pedeapsa pentru aceste păcate. Legea lui Dumnezeu nu a fost abrogată şi nu este abrogată nici astăzi. Dumnezeu te-a mântuit, dragul meu prieten, pentru că Altcineva a plătit pentru păcatele tale. Isus Hristos a murit în locul meu pe cruce. El a murit în locul fiecăruia dintre voi. Moartea Lui pe cruce a fost o moarte substituţionară. Drept rezultat al acestei jertfe, Dumnezeu ne întinde astăzi sceptrul harului şi spune fiecărui individ: “Şi tu poţi veni la Mine. Poţi atinge acest sceptru al harului. Poţi primi mântuirea de la Mine.”

Estera apare înaintea împăratului şi el îşi dă seama că trebuie să fi apărut o urgenţă de un fel sau altul, altfel ea nu ar fi venit în acest mod înaintea lui.

Estera 5:3

v.3  Împăratul i-a zis: ,,Ce ai tu, împărăteasă Estero, şi ce ceri? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, îţi voi da.“

Împăratul ştie că Estera nu a venit la el pentru o problemă minoră. El ştie că ea nu a venit să-i ceară bani pentru o pălărie nouă sau să-l roage să meargă seara la restaurantul din centru. Împăratul îşi dă seama că ceva o deranjează şi o supără pe împărăteasă. El vede că ea tremură şi este profund tulburată. Dorinţa lui este ca Estera să se simtă în largul ei, aşa că îi spune că îi va da şi jumătate din împărăţie, dacă ea o va cere. Aceasta nu este o expresie spusă la întâmplare, necugetată şi fără acoperire. Pentru a o face să se simtă bine, împăratul îi întinde un cec în alb pe care să-şi completeze ea suma.

Estera 5:4

v.4  Estera a răspuns: ,,Dacă împăratul găseşte cu cale, să vină împăratul astăzi cu Haman la ospăţul pe care i l-am pregătit.“

Estera nu-şi face cunoscută cererea imediat. Ea se mulţumeşte doar să-l invite pe împărat la masă şi îl roagă să-l aducă şi pe Haman. Ea vrea ca Haman să fie de faţă atunci când ea îi va spune împăratului că decretul cerut de acesta înseamnă nu numai moartea tuturor evreilor, ci şi moartea ei.

Estera a dat dovadă de curaj aici. Ea ştia că este singurul ajutor pentru poporul ei. La urma urmei, ea se afla în această poziţie de împărăteasă prin providenţa lui Dumnezeu. Eu cred că Estera nu ar fi spus că este împărăteasă prin voia lui Dumnezeu. De fapt, ea nici nu menţionează deloc numele lui Dumnezeu. Totuşi, ea a venit în prezenţa împăratului ştiind că aceasta ar putea însemna moartea ei. Zarurile sunt aruncate.

Dragi prieteni, toţi vom sta înaintea Regelui regilor la un moment dat. Fiecare credincios va sta înaintea Lui pentru a primi o răsplată care va fi dată după lucrarea fiecăruia. Această judecată va fi înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. Dar va mai fi o judecată înaintea căreia vor apărea numai cei pierduţi. Această judecată va fi înaintea scaunului de judecată mare şi alb, unde toţi vor fi judecaţi după faptele lor.

Trebuie, dragi prieteni, să medităm cât se poate de serios la această problemă şi să dăm voie Duhului Sfânt al lui Dumnezeu să ne conducă către acea soluţie pe care Dumnezeu a pus-o la îndemâna noastră.

Ne oprim aici de această dată şi fie ca Binecuvântarea lui Dumnezeu să rămână cu noi toţi.